Stăteam eu Așa, pe canapea, cu ușa de la frigider deschisă (în burtă, firește, fiindcă de crăciun acolo car frigiderul) cînd dintr-o dată, din (marele) nimic, mi-am amintit de
căluții de mare și
valea lor din mulțimea Mandelbrot. Și mi-am zis în gînd:
hî, ce bine... Atîta doar îmi pare rău că n-am și eu o mulțime a mea.
frumusei si dantelati mai sunt!
RăspundețiȘtergeredaa, si cînd te gîndești că vin dintr-o ecuație de matematică
RăspundețiȘtergere