Cînd o văd pe doamna belgiană camee, fixată pe pandativ, cu perle albe la gît şi cercei din ciocolată albă la urechi, nu mai am niciun chef de ciocolată (dacă-i îmbătrînită?!). Mă refer la o matahală de chef, care să însemne ceva. Ciocolata belgiană e prea elaborată, parc-aş hali un eseu de ciocolată. Mai bine Poiana cu alune!
Cineva a luat poezia și a transformat-o în poezie. A luat sarea și a
transformat-o în sare. Zilelor noastre le-a zis în continuare zilele
noastre. Luminile...
