Nu vrea sa mai iasa din cuptor. Zice ca am asteptari, metrouri din săpun, filme refăcute, stilouri criminale, păsări vorbitoare, ciocolată din arbore de ceai, iar el unu, nu-i in stare. Sotia lui asteapta un copilas, e napadit de ganduri, de emotii. Nu-i vorba, sa inteleg bine io: la mijloc i-o caldura in suflet, o insufletire (cuptorul, i see!). Mai bine sa ma car, imi face semn, l-am prins pe piciorul gresit. Cel normal. Bravo, inca unu care face reguli in propria mea casa
Nu știu de ce eu primesc bomboane și acum. Până la urmă am crescut ca să
devenim copii și alergăm după aceeași minge roșie pe care uneori avem
impresia că ...


