vineri, iulie 29, 2011

Blogul crocolili

În timp ce unul din șoricei încerca să-și amintească toți pigmenții naturali pe care i-a văzut vreodată absorbind diferite lungimi vizibile de undă ale luminii, și murmura în vîrful buzelor, ca să nu-l trezească pe altul dintre șoricei, violaxantină, rizantemaxantină, lavoxantină și deja amestecat cu blană de oaie rubixantină, un altul din șoricei care nici nu enumera nici nu dormea, dîrdîia de frică și încerca să-și țină strîns respirația într-un piept asemănător cu un blog de fagure întărit cu cremene, să sufle ușor spre abdomenul negru și lucios de păianjen care plutea deasupra, să miște un pătrat fosforescent, tăiat în alte cîteva zeci de pătrățele fosforescente, peste burtica de păianjen, să translateze în sus și-n jos pătratul potrivindu-l pe chelicere de păianjen, pe torace de păianjen, să dilate pătratul pînă cînd un singur punct din interiorul păianjenului s-ar apropia așa de tare de ochiul minții încît șoricelul ar tresări și ar avea senzația că un păianjen fosforescent, subțire cît un ac, îi injectează conceptul de norepinefrină, lăsînd pentru veșnicie o urmă în memoria emoțională, prin inversiune să întoarcă pe dos pătratul în jurul unui punct pe o suprafață obținută din 5 litere, a, b, c, d și z, (az+b) / (cz+d), pînă cînd liniile fosforescente din plan fie ar rămîne linii, fie s-ar transforma în cercuri și cercurile în alte cercuri și burta de păianjen ar deveni picătură de vitraliu și-un cîntecel de orgă ar adormi înfricoșarea fără margini a acestui ultimului șoricel...ei bine, în timpul acesta și-n mijlocul acestor împrejurări și-acestor desfășurări de voință, eu, crocolili, mă gîndeam nu la taina coloranților naturali, nici la faptul că bioluminescența e lumina produsă de un organism viu precum licuriciul, nici la bomboanele cu arahide halite, care probabil au transportat deja bulgări întregi de pămînt din groapa săpată pentru carii, nici la scândura de brad sau firele de lână țesută care barau și opreau fluturașii de aur, ci fix la acest blog al meu, pe care ochii minții (tot ei!, că și-au schimbat cît au putut de repede costumele), fixîndu-l intenționat, l-au transformat timp de-o secundă într-o nanotransmisie de bucurie!

20 de comentarii:

Anonim spunea...

crocolili! e tare frumos acest blog. e aşa frumos încât mi s-a pus un nod32 în gât. ceea ce mă va feri de o mare amigdalită. dar ce spun eu, amigdalită! altfel voiam să-i spun, da' nu mai spun. e foarte frumos!

Anonim spunea...

tot ce am înţeles e că tu dîrdîi. şi ai, aşa, o bucurie benzochiguanilică...

crocolili spunea...

ora a înțeles! ea mereu mă înțelege, oricum blogul acesta e mult mai frumos de cînd și-a mai făcut ea cîte-un firicel de veac pe lîngă:) sic!

@: păi ai înțeles cît de cît! eu dîrdîi, îmi crapă obrazu de rușine, și am mai descoperit că îmi place să fiu stupefiată. oricum, bine ai venit pe crocolili, noa!

crocolili spunea...

ah, noa, eu cred că știu cine ești tu! :D

Anonim spunea...

Sunt Cerculeţ, croco.

crocolili spunea...

da! pe cuvînt că am știut! :)

crocolili spunea...

bine ai revenit :)

Anonim spunea...

de chiar? mulţumesc pentru. ştiam că o să ştii, şi chiar mă aşteptam cu drag că o să ştii. şi chiar ai ştiut. Ş=. adică :)

Anonim spunea...

:) îţi crapă obrazul de ruşine? :))

Noa! :)

crocolili spunea...

îmi făceam o prezentare cu expresii preferate :))

@cerculeț :)

Anonim spunea...

chestia cu noa e prescurtarea de la noapte. noapte bună.

ana pauper spunea...

cuadratura cercului

ana pauper spunea...

sau, în alt caz, al cerculețului

crocolili spunea...

a kind of squircle

Anonim spunea...

ahh,uite că tu ai ştiut ce să faci cu blogul!şi mie îmi place foarte,foarte tare aşa-mi mai bate inima când intru aici,nici nu-ţi imaginezi.e frumos aşa ca tine.am şi eu blog dar nu ştiu ce să fac cu el.dar uite am o idee:dacă vreodată te superi pe cineva tare,tare vino şi descarcă-te la mine.noa,i-am găsit un rost!:)

crocolili spunea...

mulțumesc frumos de vorbele bune! dar pot foarte împăcată să ți le întorc, pentru că și mie mi-e tare drag blogul tău. și tu, de asemenea :)

crocolili spunea...

nu știu de ce am zis cu "dar" trebuia sa zic cu "si", fiindcă lucrurile astea se leagă

Anonim spunea...

păi, ce? eu am spus că nu-i frumos? este frumos, de chiar. şi isteţ şi misterios şi cu "vino-n-coa" şi e şi califragilistic.

crocolili spunea...

:))) vai, de-acuma o să pronunț cît mai multe părți de vorbire neflexibile, copulative și adversative, că uite ce lucruri frumoase îmi aduuuuc

Anonim spunea...

Ce frumos e tirul de licurici al vorbelor tale, centrat fără greş pe multe inimi anonime...