Medusa crocolili

Dulciurile (ciurucurile) să se facă stană de piatră cand mă uit la ele cu pofta gorgonească, trogărească si vulpicească, c-altfel nu stiu de ce sunt in stare! Sau, dacă nu&nu, mai am tătuși o idee. Să imi lipesc niste scotch, Ișușe, sau bandă izolantă pe măseluțe si dințișoricei, poate așa mai salvez din ființa lor niste smalț niste coroane si bătăi de inimă, să nu-i apuce intr-o noapte disperarea si să mă trezesc că mi se-aruncă-n gol, după bietul omușor. Săracu, cum intinde-n laterale mîinile moi, pe aici nu se trecee, degeaba, ei sunt multi, iar el, doar unul singur. Ca să nu mai zic ca tragedia culminează cu biata de crocolici, nedesmeticită bine, mestecînd 32 bilețele de adio.. .
Mă apucă plînsișorul, sunt dulceomană, degeaba plîngi, plînsișorule, dinții-s căzuți in țărnă frînți, înțepeniti pentru vecie!