Pastila mica

Mica de incape/se balanseaza lejer pe buricul degetului. Si vreau s-o inghit! Dar imi scapa. Imediat dupa aia, ditamai omul aplecat dupa o simpla pastiluţă care parcurge zeci (raportat la ea) de kilometri instant. Sare (cu sunetul ala, cling, de faptura rotunda, foarte mica) de pe masa pe covor, pe celalalt covor, pe parchet, pe celalalt parchet, sub masa pe parchet, apoi in strada. Cineva o calca, o-nstraineaza o furnica, sau cade-ntr-o groapa.
Vreau sa zic ca: ce chestie! Sa umbli asa, dupa o mini pastila ce trebuia demult sa fie inghitita. Stim sigur: nu dura mai mult de-o sferto secundă. Maxim