Cand eram mică ziceam des: fruuuuci, cic-cic-casa, esti guuş, caramba la scara ta, piri-pipo, trag o linie de foc si nu ma mai joc deloc, ai ciulit, trag o linie bună si nu ma joc o tură, mincinoasaaa din căăămin s-a pupat cu moş martin, ţi-ar cheli, cine nu-i gata il iau cu lopata, ma duc Afară, uuuui o ciorăăă, uuuui cum zboarăă, pup-o-n (vai, mai copii mai) sa moarăăă, ti-e ciudă- bagă nasu-n budă, daaacă nu-ti convineee- (vai, măi copii măi), Ţară Ţară vrem ostaaaş peeee...crocolili (oh, nu)
Toate, absolut toate, zise cu semnul exclamarii (!). Nu era, aşaaaa, cu 1na-cu 2uă, de glumă
De-a lungul acestui an din care mai avem încă un pic, am tradus - chiar
începând din ianuarie -1.000.000 (un milion) de semne. Un cărțoi lung, un
cărticel ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu