roztii ceva, nu-i asa?!

Eu am prins o libelula de culoarea ei roz. era si se purta roz. si statea lipita de umeri si de coate, de sani, sub sani si de pantecul meu, ea sta fix pe bratele mele din varful umerilor pana la intrarea in maini. infasoara si coastele, forma lor de aripa de inger iese prin tesatura fina. se termina sub forma unui val tivit pe oasele bazinului. se poarta ca o manseta fina la incheieturi, plina de insectari, pardon, intersectari intre linii verticale si chibrituri minuscule orizontale. cand te atingi roz pielea e sintetica si elastica. fina, epiderma are fire de atza
prinzi libelula si tragi, ea trasare usor, ti se intoarce inapoi si simti un clip clop pe piele, aproape surd. iti bagi mana stanga pe sub ea, pe langa coaste si stai asa, cu palma rasfirata pe coastele roz, vecine cu sanul.
eu ma simt calma si linistita cand fac asta, neaparat port bluza mulata si roz, de papusa.