Trimit nişte vederi cu mine
şi mai jos cu raţele din inspiraţie, pe care, bag seama, numai io le văd
Era o carte bună cu oameni buni cu o fereastră mare deschisă spre o grădină
verde în care se rostogolea un soare galben puțin cam leneș. O nouă lume
bună o...
17 comentarii:
uăff, uăff, crocolili! se simte lipsa de inspiraţie, mai ales în ilustrarea alegoriei
:)))) ieeeei, are rezultate fantastice terăţia asta! ce poftă mi-ai făcut să cânt "răţuştele mele pe apă s-au dus, stau cu capu-n apă şi cu coada-n sus!". oare se transmite inspiraţăia asta aviară? (pe ce posturi?)
nu prea are, mă ora, lasă că văd io prea bine! asa ca sper să nu se transmită!
Recomandarea clasica, pentru situatiile cind n-ai inspirataie, e sa scrii Dupa-amiaza unei rate :)
cîtă metodă în lipsa lui de inspiraţie! :)
Uite, Crocolilutza, daca vrei sa ai si tu o metoda riguroasa pentru lipsa ta de inspiratae:
"Pentru a scrie o carte, ai nevoie de inspirație. Inspirăte de la ceva ce îți place. Fă o poveste fantastică! Nu-ți fie frică să scrii. Dăți toată energia afară! Descarcăte scriind! Dacă nu știi ceva cere părerea unuia mai mare decât tine. Sunt sigură că va ieși totul bine dacă asculți sfaturile mele! Fii calm când scrii! Poți face o poveste despre natură, anotimpuri, animale tofelul! Succes la poveste! Fă una cât de lungă poți!”
(Mira Pop - "Idei personale")
Tin neaparat sa popularizez metoda asta : )
Hai ca incep eu:
INTRODUCERE:
Intr-o buna zi, crocolili...
(Ora, vrei sa ma ajuti, te rog? : )
ihi, cunosc metoda, am vazut ca faci propaganda cu ea, blogul lui zum. ma bucur, mi se pare f cinstita metoda :)
deci, multumesc, alexandru cel mareş pentru initiativa! ideea e foarte binevenita, nu stiu ora daca reuseste sa zica ceva continuare, tocmai ne-a inchis intr-un inauntru, unde, ofcors, e foarte bine, asa ca io mai raman...
a, stai ca mi-a venit o inspiratie! iti dau tzie blogu meu sa scrii! aici potzi sa scrii in cuvinte putine, si nu complicat, ca pe caligraf.net
deci clar! asta am sa fac, am sa caut chiriasi pe crocolili
mai am inspiratii!
Ce năzbîtie ar fi, postatul pe crocolili să se transforme într-o veşnică surpriză pentru mine, să intru cu emoţie, să verific dacă a lăsat quiriaşul sau quiriaşa o însemnare...
Draga Crocolili, mulţumesc mult pentru invitaţie, dar din păcate sînt nevoit să o declin: chiriaş pe blogul tău aş fi - după cum vezi - ca un elefant pe o pînză de păianjen aninată între doi solzi pe ploaie, vreau să spun că mi-e frică să nu-ţi stric blogul, par contre, aş putea participa la selecţia (riguroasă) a candidaţilor-quiriaşi, ideea e de mare inspiraţăie :)
(să ştii că şi eu blogul meu i l-am dat cuiva - lui zum - nu cu chirie, l-am împărţit cu ea. E aşa de cuminte, citeşte încontinuu...)
Cît timp pregăteşte Ora logoşi în magazinul ei de cuvinte, mai scriu niţel la poveste:
”Într-o bună zi, Crocolili, dar nu mică îi fu mirarea, şi merse ea ce merse şi, deodată...”
Dragă Alexandru,
aşa c-a fost de mare inspiraţăie?!
ştiam c-o să refuzi, şi eu dacă nu eram crocolili şi crocolili m-ar fi invitat astfel, aş fi refuzat politikos. dar a fost distractiv să fac o astfel de invitaţie totuşi
aşa o să mă refuze toţi blogării preferaţi, invitaţi la Quirie!
m-a distrat cuminţenia lui zum :)
să duc un pas mai departe povestea. iată
"Într-o bună zi, Crocolili, dar nu mică îi fu mirarea, şi merse ea ce merse şi, deodată, luată la sănătoasa...”
"Într-o bună zi, Crocolili, dar nu mică îi fu mirarea, şi merse ea ce merse şi, deodată, luată la sănătoasa, peste 9 mari si 9 tari, auzi un glas:
Crocolilă-Lilă,
Lilă, Lilă, Lilă,
Ochi de hetairă,
Vorbe de moiră,
Cînt de paseri-liră,
Iepurele Rilă,
şade şi suspiră
şi bea vodcă vilă
Liră-Iepuliră
Au nu ţi-este milă,
Crocolilă-Lilă
Lilă, Lilă, Lilă?
auzind una ca asta...
înfăşcă glasul şi-l sorbi dintr-o înghiţitură!
... ...
ajutor ajutor se auzi din navele Sughiţuri decolate din burtă. am pus-o!
ei bine, atunci, vrednicii şoricei încropiră urgent paraşute şi-şi dădură drumu în gol, spre diafragmă
uoi, sunt epuizată! grozavă muncă e la logoşile astea, trebuia să strigaţi mai tare căci nu v-am auzit în aşa puhoi de lume venită la inaugurare atât de frumos!
Crocolili înşfăcă aşadar glasul de gât şi-l sorbi gata amuţit. Şoriceii îl chiţăiră prin semne, îl traseră de coadă până pe colină şi îl umflară cu găuri mari de şvaiţşiamar. La următoarea înşfăcare de gât, glasul va scoate automat un sunet prelung şi piţigăiat, pentru a-şi cere scuze. (eu m-am inspirat din făocâtdelungăpoţi, să ştiţi). E gruasnic să te părăsească inspiraţa.
nu e groaznic, de ce sa fie groaznic :) ar putea fi chiar grozavnic!
"Fidealistule! Fidealistule!" - chiţăiră şoriceii la glas, care se făcu mic de tot, langoasat, în distreţ. şoriceii încălecară pe o şa, glasul pe o căpşună şi turnirul..."
(chestia gruasnică e că eu şi fără inspiraţă continuu : )
pai si ceeeee, ar fi catastrofal sa facem din lipsa de inspiratie o stare de gratie?, sa aruncam confetti neinspirate in aer iuhuu :D
Trimiteți un comentariu