mie mi-e frica de intalnirile noi. entuziasmul initial care naste Planuirile se evapora si ma trezesc ca ma trec toate transpiratiile. cum ma mai protejez, imi spui tu mie!? dar se va dovedi ca tot cu mine am noroc, ca n-arunc mai nimic niciodata. la fel ca biletele de muzeu, biletele de telescaun sau ambalaje de hartie, sticlutele goale sunt pastrate. nu stie nimeni ca n-au nimic in ele cand plec spre intalnirile noi. plec, fie ce-o fi. pe drum, liniste, doar din cand in cand cate-un clinchet. cand ajung acolo, eschimosi... ma linistesc si traduc ce inseamna: parfum! sau floare la ureche, cum se zice
of, of, crococici
Era o carte bună cu oameni buni cu o fereastră mare deschisă spre o grădină
verde în care se rostogolea un soare galben puțin cam leneș. O nouă lume
bună o...
2 comentarii:
Cu ce-o sa umpli toate sticlutzele alea, crocolili?
Cu drag,
Tootsie
tootsie-mootsie, sticlutele alea nici macar nu exista
Trimiteți un comentariu