Ploua pe crocolili si erau buburuze de reumatism pe genunchii ei. Sărăcuţii...
Umblu pe o punte îngustă, cu speranța să mai ajung într-o poieniță - mă
simt tot mai străină de lumea în care trăim, dacă nu-mi găsesc nicicum
locul este f...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
5 comentarii:
păi şi le-ai pus în cuptor? ce voiai să faci cu ele??
vai nu, dragută&activistă luiza. ele doar stau, le car peste tot cu mine, chiar si acum cand iti scriu, sunt buburuze pansament pt reumatismu de ploaie.
cuptoru apare ca e singuru loc cu oglinda din gospodaria mea
adevaru-i ca le-am lipit cu superglue sa nu zboare:(
:) eu până acum am crezut că acel cuptor e un cuptor de companie care te urmează în tot locu', orişicare parte te-ai duce, după buburuzele care încotro vor zbura, acolo te-or reprezenta.
nu, cuptoru e fixat si-ncatusat. cuptoru sta Locului. doar eu mai vin pe la el din cand in cand, e foarte bine sa Te cauti intr-un cuptor cu oglinda, daca te privesti prea mult si-exagerat, te arzzzzi
e ca un câine în lanţ, săracul cuptoriu.
Trimiteți un comentariu