Cateodată ma cuprinde așaaa un sentiment de trăinicie, de zici ca tocmai ce s-a terminat de construit si finisat un Pod de piatra inauntrul carcasei care este ființișoara mea.
4 comentarii:
Rigel
spunea...
Timpul ii un blestem si'un pod nu'i poate face fata. Fie el si de piatra.
Deh, m'am trezit si eu vreun intelept. Podurile sunt usor de placut. In tinerete aveam un pod preferat. Metalic, de tren. Desi treceau pe sub el niste ape mai mereu involburate si morocanoase, mie imi placea. Dintre toate podurile el era podul meu.
@Rigel: ai fi fost un bun fiu de crai, sa stii! prima proba in procesul initierii e trecuta; intr-adevar, mai urmeaza, padurea, labirintu, spînuu, ursul, coborarea in fantana... ah, viata, acest spatiu de nesfarsita tranzitie :)
@Alexandru: ca sa vezi, acum, in timp ce musc dintr-o felie lunga de unt si miere, iar soarele piguleste cu ultimele tentacule firicelele demente de paine ce-si dau drumul de la mare inaltime, realizeeez ca, inca un lucru! si-s direct intr-un Turn autentic. dragut! mi-ai amintit de poduri, turnuri, nirvana, nevada, vaniada
În dimineața asta unul din câinii aceia mici alerga după fiecare om, alerga
de la un om la altul. Uneori treceau pe lângă el câte trei oameni. Atunci
nu ma...
Quilt (Polirom, Fiction Ltd, 2023) este nominalizat la Premiul „Mihai
Giugariu” pentru Cartea Discretă a Anului (2023), ediția a VI-a, oferit de
ARCCA (Aso...
Pentru că vara e un sezon sărac în noi apariții editoriale dar generos cu
timpul dedicat lecturii, m-am gândit să fac două recomandări de cărți
clasice (...
Ruxandra Cesereanu, care este povestea bibliotecii tale, cum a luat naștere
colecția ta de cărți? Mi-ai spus că se află în trei locuri diferite… Cea
mai ma...
Mi-e dor de bloguri. Mi-e dor să văd ce mai citește lumea, ce le mai place
oamenilor, ce nu. Adică nu să „văd”, ci să citesc. Un blog din ăla de modă
veche...
Sau cum să îți vezi poza în fiecare zi a anului ăstuia, următorului și
viitorului, și a anilor urmașilor urmașilor în vecii vecilor.
S-a întâmplat ca într-...
Mircea Dumitru, noul ministru al educației, reflectând asupra
învățământului românesc, afirmă că școala ucide dorința de cunoaștere a
elevului și că sistem...
– Consilier/inspector la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. – Șofer
pentru Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și Materialului
Săditor, B...
mi-era un somn… acum a stat. mi-am cumpărat o sută de creioane și foi de
soi. apoi m-am urcat p-o șa și vă spun povestea-așa: de fapt era o barcă și
cu par...
Nu se va sti niciodata cum trebuie povestite toate acestea, la persoana intai sau la a doua, folosind a treia plural sau nascocind la nesfarsit forme care nu-s bune de nimic. De s-ar putea spune: eu vazura inaltandu-se luna sau: pe noi ma doare fundul ochilor, si mai cu seama: tu femeia crocolili erau norii ce alearga mai departe prin dreptul chipurilor mele tale noastre voastre. Ce naiba! (J.C.)
4 comentarii:
Timpul ii un blestem si'un pod nu'i poate face fata. Fie el si de piatra.
Deh, m'am trezit si eu vreun intelept. Podurile sunt usor de placut. In tinerete aveam un pod preferat. Metalic, de tren. Desi treceau pe sub el niste ape mai mereu involburate si morocanoase, mie imi placea. Dintre toate podurile el era podul meu.
Podul lui Crocolili e lucru făcut să dureze, cum erau podurile VaniAdei :)
@Rigel: ai fi fost un bun fiu de crai, sa stii! prima proba in procesul initierii e trecuta; intr-adevar, mai urmeaza, padurea, labirintu, spînuu, ursul, coborarea in fantana...
ah, viata, acest spatiu de nesfarsita tranzitie :)
@Alexandru: ca sa vezi, acum, in timp ce musc dintr-o felie lunga de unt si miere, iar soarele piguleste cu ultimele tentacule firicelele demente de paine ce-si dau drumul de la mare inaltime, realizeeez ca, inca un lucru! si-s direct intr-un Turn autentic.
dragut! mi-ai amintit de poduri, turnuri, nirvana, nevada, vaniada
Trimiteți un comentariu