Eschimosii si stupul de pungi din Atarnati

Ce ciudata halta Atarnati. Am dat peste o relatie intre maracini si pungi. Pungile, in toate culorile, crengile, o culoare, culoarea maracinelui, golasa, gri si plictistoare. Cum s-au nimerit pungi astfel divers colorate, m-am intrebat? Si trenul imi depasi imaginea gandului, dar eu nu, m-am agatat mai departe. Unele roz, altele albastre, unele chiar rosii. Si m-am gandit la eschimosi. Mi i-am inchipuit cu mici unelte, ascutite, culegand pungile. Sunt mici de inaltime si merg mana in mana cu maracinii. Si pentru ca ar bate ditamai drumul sa ajunga in Atarnati.
Dupa aia am realizat spinii. Ciudati spinii astia. Sau rai, mai bine. Spini rai si agatatori. Adica spini lipiciosi, din miere. Dar si pungile, ironica soarta...atarnate.
Si de unde atatea pungi? Si au venit albinele. Ele poarta polenul adunat in saculete situate la picior. Au albinele picioare?
Ultima varianta, indata trebuie sa cobor. Ca in halta Atarnati creste planta erbacee cu flori galbene-auri, punga-babei (Pulicaria dysenterica). Dar atunci cum se explica florile albastre si rosii?


Exista expresia -a sta pe maracini-a fi nerabdator, a nu-si gasi astampar.
Ironica expresia, graira gaurile din pungi. Toate deodata, si asa se nascu simfonia din halta Atarnati. Si vantul nu se lasa mai prejos.
Halta Atarnati e un mister pentru mine. Inca un mister, de parca nu mi-ar ajunge cate am. Spini de miere si eschimosi, in prag de primavara. Si rromi, cred...